1.Prevenirea incendiilor la gospodăriile din mediul rural
În fiecare an, în perioada de referință, au loc activități de îndrumare și control efectuate de către personalul Inspecției de Prevenire. Acestea au vizat atât adulții, cât și copiii, având ca teme principale evitarea improvizațiilor la sistemele electrice și de încălzire, pericolul jocului copiilor cu focul, prevenirea arderilor de vegetație uscată și la fondul forestier, utilizarea corectă a sistemelor de încălzire etc, în special cele cu impact asupra gospodăriilor populației.
Mesajele de informare preventivă sunt, de asemenea, diseminate prin intermediul rețelelor de socializare și în cadrul emisiunilor radio/tv.
2.Principii și tipuri de intervenții. Cauze frecvente de producere a incendiilor la locuinţele şi anexele gospodăreşti din mediul rural
Statistica din ultimii ani arată că la nivel naţional a crescut îngrijorător numărul incendiilor la gospodăriile cetăţenilor. Multe din evenimentele respective puteau fi evitate dacă se luau la timp măsurile corespunzătoare. Fenomenul se datorează în principal nerespectării regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Incendiile produse la gospodăriile cetăţeneşti în ultimii zece ani au fost generate în majoritatea cazurilor de:
- Instalaţii electrice (16%)
Cauze principale:- exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni şi improvizaţii, utilizarea de conductori electrici cu izolaţii îmbătrânite sau neprotejaţi corespunzător faţă de materialele combustibile; – racordarea de aparate electrice suplimentare, concomitent cu supradimensionarea elementelor de protecţie (siguranţe fuzibile), ceea ce a condus la supraîncălzirea conductorilor electrici (circuitelor), topirea şi chiar aprinderea izolaţiilor combustibile ale acestora sau producerea scurtcircuitelor, urmate de incendiu.
- Focuri deschise (16%)
Cauze principale:- focurile în aer liber pentru arderea miriştilor, tufărişurilor, stufului sau a vegetaţiei ierboase, nesupravegheate sau efectuate pe timp de vânt puternic;
– focul în aer liber făcut în curţi şi la distanţe mici faţă de materiale combustibile (lemn, hârtie, textile, furaje etc.);
– utilizarea în gospodării şi anexe ale acestora a lumânărilor, făcliilor şi a lămpilor cu gaz sau de gătit cu petrol fără luarea masurilor de prevenire.
- Coşuri de fum (12%)
Cauze principale:- necurăţarea periodică a coşurilor, ceea ce a condus la depunerea de cantităţi mari de funingine pe canalele de fum şi producerea de scântei;
– nerepararea, premergător sezonului rece şi ori de câte ori este necesar, a crăpăturilor, fisurilor şi altor degradări apărute în structurile coşurilor de fum.
- Fumatul (12%)
Cauze:- fumatul în magazii, şoproane, fânare, poduri, depozite furaje şi alte locuri cu pericol de incendiu; – ţigara nestinsă, uitată sau aruncată la întâmplare pe materiale combustibile.
- Jocul copiilor cu focul (10%):
Cauze:– lăsarea la îndemâna copiilor a chibriturilor, lumânărilor, brichetelor, petardelor; lăsarea nesupravegheată a copiilor.
- Acţiuni intenţionate (9%):
Cauze:– acţiuni de răzbunare sau acţiuni pentru ascunderea unor fapte de sustragere de bani sau bunuri, crime ori alte fapte antisociale.
- Mijloace de încălzire defecte sau cu improvizaţii (7%)
Cauze:– sobe de teracotă sau sobe metalice crăpate, sparte;
– aeroterme, radiatoare, calorifere electrice construite artizanal sau defecte ca urmare a suprasolicitării sau a folosirii îndelungate.
- Cenuşa, jar şi scântei de la sistemul de încălzire (7%)
Cauze:– depozitarea cenuşii sau a jăratecului nestins în locuri necorespunzătoare, în apropierea şurilor, magaziilor de lemne şi de furaje.
- Autoaprinderea (6%)
Cauze:– furaje, fân proaspăt sau ud ce a fost depozitat fără posibilităţi de uscare şi aerisire;
– materiale textile (haine, diverse ţesături, lână, etc.) în stivă, îmbibate cu grăsimi, amplasate lângă surse de căldură.
- Aparate electrice sub tensiune(5%)
Cauze:– fier de călcat sau alte aparate cu sau fără termostat lăsate sub tensiune.
3. Incendiile de locuințe și anexe gospodărești în contextul creșterii numărului de arderi de vegetație uscată
3.1.O caracteristică aparte a incendiilor devegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale o reprezintă propagarea cu repeziciune şi pe suprafeţe mari datorată vântului, gradului de uscare al acestora, modului de depozitare etc. Pe timpul incendiului se degajă temperaturi medii şi cantităţi însemnate de fum.
Comitetetele Locale pentru Situații de Urgență dispun, conform atribuțiilor legale, luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea producerii unor situații de urgență, urmărind cu prioritate:
- Interzicerea arderilor de resturi vegetale în gospodării, de către cetățenii localității pe timpul nopții, în perioadele de secetă excesivă, sau vânt puternic; de asemenea, lăsarea nesupravegheată a focului în gospodăriile cetățenești, în cazul în care se dă foc resturilor vegetale sau în alte situații, este interzisă;
- Intensificarea controalelor membrilor compartimentului de prevenire din cadrul S.V.S.U. la gospodăriile cetățenești, în vederea informării și avertizării acestora cu privire la pericolul de izbucnire a incendiilor și alte pericole la care sunt expuși datorită lăsării nesupravegheate a focului;
3.2.Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută cu respectarea următoarelor prevederi generale:
- condiţii meteorologice fără vânt;
- colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi, astfel încât arderea să poată fi controlată;
- executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
- curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
- desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
- asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
- supravegherea permanentă a arderii;
- stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
- interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.
Pe terenurile în pantă, arderea vegetaţiei uscate se face pornind din partea de sus a pantei. Arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu focul, conform prevederilor Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin OMAI nr. 163/2007.
Emiterea permisului se face prin grija primarului, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.
În zona de siguranţă a liniilor de cale ferată, drumuri, reţele electrice, reţele de telefonie, conducte de transport lichide combustibile şi gaze, clădiri și suprafeţe împădurite, vegetaţia uscată se va curăţa, fiind interzisă utilizarea focului deschis sau arderea vegetației uscate în aceste zone.
Potrivit Hotărârii Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor, efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condițiilor legale și, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații și alte vecinătăți constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.
Anul trecut, în Europa, peste 830.000 de hectare de terenuri au fost distruse de flăcări, inclusiv păduri din zone protejate, arată datele instituțiilor europene. Pierderile sunt estimate la 2,5 miliarde de euro. O treime din suprafețele afectate au fost în Spania.Țara noastră este pe locul doi în ceea ce privește mărimea suprafețelor arse, cu peste 160.000 de hectare distruse.
Anul trecut, în România, s-au produs aproape 24.000 de incendii de vegetație, cu 84% mai multe decât în anul 2021. Nude puține ori flăcările s-au extins la locuințe sau anexe și nu au fost doar pagube materiale. Anul trecut, din cele 50 de victime ale incendiilor de vegetație, 15 au murit, de aproape patru ori mai multe decât în anul 2021.
