Raportul Național PISA 2022

Zilele trecute, Ministerul Educaţiei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development-OECD) și Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat dezbaterea „Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naționale în domeniul educației”, în cadrul căreia au fost detaliate și analizate rezultatele Raportului Național PISA 2022.

Evenimentul a fost organizat în marja celei de-a cincea ediții a „Global Forum on the Future of Education and Skills 2030”, desfășurată la București, în perioada 6 – 8 decembrie 2023.

Au fost prezenți ministrul Educației, Ligia Deca, directorul OECD Education and Skills, Andreas Schleicher, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie și coordonatorul național PISA 2022, Gabriela Noveanu, alături de reprezentanți ai mediului universitar și preuniversitar și ai societății civile.

Raportul a fost realizat de echipa Unității de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, coordonată de Gabriela Noveanu și cu suport tehnic din partea OCDE prin programul „Lead Analyst”.

Documentul oferă informații privind participarea României la PISA 2022, cadrul de competență pentru domeniile matematică, lectură și științe, tendințe cu privire la performanțele elevilor români, echitatea sistemului, starea de bine, precum și o analiză a asocierii resurselor investite în educație și a climatului școlar cu performanța elevilor la matematică.

Câteva dintre concluziile raportului:

Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.
Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe.
În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică. Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură și aproximativ 56% au atins cel puțin nivelul 2 la științe.
7% dintre elevii dezavantajați socioeconomic din România au reușit să obțină rezultate la matematică corespunzătoare nivelurilor de competență superioare (media OCDE: 10%).
Fetele declară niveluri mai scăzute ale satisfacției cu viața, comparativ cu băieții (7,2 față de 7,9).
Peste 87% dintre elevi declară că se simt in siguranță în școală și în jurul școlii.
78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. Intre 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe.

Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care au rolul de a reduce principalii factori de influență asupra rezultatelor, respectiv – sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul de frecventare a educației timpurii, absenteismul școlar -, sunt:

Standardizarea evaluărilor naționale – Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.
Formarea dedicată a cadrelor didactice – Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de susținere, pe de o parte a performanței, pe de altă parte, a progresului în fiecare clasă.
Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice.

Acestor măsuri li se adaugă serviciile de educație timpurie de calitate, indiferent de mediu, care implică finanțarea a 98 de servicii de educație timpurie complementare; formarea a 21.000 specialiști din creșe și grădinițe prin PNRR în 2024 – 2025; susținerea autorităților publice locale, în vederea extinderii rețelei de creșe și grădinițe

Concluziile raportului vor fi utilizate în procesul de dezvoltare a proiectului „Mecanisme de intervenție pentru dezvoltarea alfabetizării funcționale în învățământul preuniversitar”, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, ce prevede formarea a peste 29.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial și participarea a peste 58.000 de elevi.

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile în Raportul Național PISA 2022, publicat pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) și pe site-ul Ministerului Educației.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment – PISA), coordonat de OCDE, este o cercetare internațională ce are loc la intervale regulate de timp, care urmărește să evalueze sistemele de educație din întreaga lume prin testarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe.

Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.

Scorul mediu obținut de elevii români în 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate – matematică, lectură sau științe.

În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică. Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită).

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură. Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului textelor, atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru.

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe. Acești elevi pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă, pe baza datelor furnizate.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care vor duce la ameliorarea acestor rezultate:

Standardizarea evaluărilor naționale – Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.
Formarea dedicată a cadrelor didactice – Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de sprijin al progresului școlar în fiecare clasă.
Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice, acestea putând fi realizate de unitățile de învățământ preuniversitar în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale.
Primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară cu condiția asumării unei perioade minime de 5 ani școlari, acordată personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate.
Creșterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unități de învățământ considerate a fi defavorizate.

Următorul ciclu de testare (2023 – 2025) va fi PISA 2025, întrucât 2025 este anul în care se va derula testarea principală. În acest sens, în luna martie a acestui an, a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor – PISA 2025.

Pentru PISA 2025, științele reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limbă străină, respectiv limba engleză.

De asemenea, pentru prima dată, România participă la PISA 2025 – opțiunile internaționale și anume la: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Evaluarea la Limbă străină – Engleză, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză.

Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) în această secțiune.