Plan național de acțiune pentru reducerea impactului creșterii prețului la motorină – Scrisoare deschisă

România are nevoie de un plan bun pentru pregătirea ”confruntării cu prețul combustibililor” din următoarele săptămâni dacă războiul continuă și Strâmtoarea Ormuz este blocată. Guvernul nu ar trebui să încerce să „bată piața”, ci să facă 3 lucruri simultan: să amortizeze șocul imediat, să protejeze sectoarele critice și să reducă dependența structurală de motorină. România pornește de la un context în care prețul mediu la pompă pentru motorină este 8,69 lei/l în 08.03.2026

Planul national de acțiune pe care-l propunem are 3 orizonturi.

1. În primele 72 de ore comandament și transparență

Guvernul ar trebui să activeze imediat un grup operativ interministerial cu Finanțe, Energie, Transporturi, Agricultură, Consiliul Concurenței, ANAF, ANRMPSG și ASF, cu raport zilnic privind: prețul ARA diesel, crack spread-ul, stocurile comerciale, nivelul importurilor, ritmul de aprovizionare a rafinăriilor și a mărjelei la pompă. România și restul UE operează în cadrul obligației de a menține stocuri minime de petrol și produse petroliere, conform Directivei 2009/119/CE, deci primul pas nu este panică, ci clarificarea exactă a stocurilor disponibile și a ritmului de epuizare.

Comunicare este esențială. Nu panică, nu minciuni. În această fază, statul trebuie să publice un buletin zilnic oficial cu 5 cifre simple: preț ARA, Brent, stocuri, preț mediu la pompă în România, marjă estimată. Asta reduce cumpărăturile de panică și taie spațiu pentru speculații.

2. În primele 2 săptămâni este nevoie de o protecție țintită, nu subvenție generală

Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri și operatori de utilități. România are deja o schemă de restituire a diferențelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri și persoane, aprobată în decembrie 2025; aceasta ar trebui extinsă temporară și accelerată la plată.

Concret, recomandăm în această etapă 4 măsuri imediate:

A. Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice. Nu pentru toți consumatorii, într-o primă fază, ci pentru operatorii care țin economia în mișcare. Plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.

B. Voucher temporar pentru transport public județean și urban. Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, deci sprijinirea transportului public poate amortiza o parte din șoc mai eficient decât subvenția universală la pompă.

C. Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură și alimentară, fiindcă problema inițială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.

D. Monitorizarea concurenței și a transferului de preț. Nu recomandăm control administrativ dur al prețurilor, dar recomandăm audit rapid al marjelor en-gros și retail. Dacă benchmark-ul ARA urcă și pompa urcă prea repede sau prea mult peste justificarea de cost, Consiliul Concurenței trebuie să intervină pe transparență și eventuale investigații.

3. Evitarea populismului în utilizarea stocurilor strategice trebuie să se facă doar parțial și condiții bine stabilite

România nu ar trebui să „ardă” rapid stocurile strategice doar pentru a ieftini temporar prețul. Rezervele trebuie folosite doar dacă apar disfuncții fizice de aprovizionare, nu doar prețuri mari. Directiva UE privind stocurile minime există tocmai pentru continuitatea aprovizionării, nu pentru netezirea oricărei mișcări de piață.

Ar trebui să se realizeze eliberare limitată de stocuri numai dacă apar simultan întârzieri fizice semnificative, scăderi vizibile ale livrărilor la rafinării/depozite și riscul de penurie regională. În rest, mai bine păstrezi produsele și compensezi fiscal prețurile.

4. Măsuri pentru următoarele 1–3 luni

Aici obiectivul este să se reducă transmiterea șocului în inflație și în lanțul alimentar.

Transport și logistică

Statutul poate introduce temporar:

• prioritate operațională pentru transporturile esențiale;
• majorare rapidă a capacității feroviare pentru marfă pe anumite coridoare;
• stimulente pentru mutarea unei părți din fluxurile interne grele de pe camion pe tren, unde este fezabil.

Agricultură
Necesitatea creerii unui mecanism separat pentru fermieri, fiindcă motorina agricolă lovește direct costul alimentelor. Compensarea aici trebuie legată de suprafață lucrată și tip de activitate, nu de consum declarat fără verificare.

Achiziții publice

Toate instituțiile publice mari trebuie să treacă la planul de reducere a consumului de combustibil cu 5–10%: rute mai eficiente, limitarea curselor fără încărcătură, optimizarea flotei. Nu rezolvă criză, dar dă semnal și reduce cererea marginală.

5. Ce nu ar trebui să facă Guvernul României imediat

Recomandarea AEI este să nu se facă o:

• plafonare generală rigidă a prețului la pompă;
• reducere universală și nediferențiată a taxelor pentru toți consumatorii;
• interdicție administrativă de export fără coordonare europeană;
• transnitere de mesaje publice de tip „nu se va întâmpla nimic”, ”nu tăiem nimic” dacă piața deja transmite stres.

Aceste măsuri tind să coste mult, să creeze distorsiuni și să mute consumul, nu să-l gestioneze.

În același timp dacă conflictul continuă și prețurile cresc în continuare este necesar, un al doile plan, un Plan de Criză cu regândirea totală a fiscalității și protejarea tuturor consumatorilor de combustibili. Sigur aceste Planuri trebuie realizate din timp, dar ele trebuie aplicate succesiv.

6. Componenta structurală: 6–24 luni

Aici e partea care contează cel mai mult, pentru că România rămâne o economie foarte dependentă de diesel în transportul rutier; în UE, motorina rămâne principalul combustibil în transportul rutier, cu o pondere de 64% în 2023.

Propunem 5 direcții de acțiune:

1. Accelerarea transportului feroviar de marfă. Fiecare procent de marfă mutat de pe rutier pe feroviar reduce expunerea la șocurile diesel.
2. Reînnoirea flotelor de transport public și urban. Mai multe autobuze electrice, troleibuze și infrastructură asociată.
3. Stimulente pentru flote comerciale eficiente. Vehicule noi, management telematic, reducere de kilometri goi.
4. Mai mult biodiesel/HVO unde e sustenabil și compatibil tehnic. Nu ca soluție totală, ci ca amortizor de dependență.
5. Reconfigurarea politicii fiscale înainte de ETS2. EPGestima că ETS2 ar putea adăuga între 0,74 și 1,16 lei/l la diesel în perioada 2027–2030, deci România are nevoie de timp de un mecanism social și economic de absorbție a viitorului șoc, nu doar a celui de acum.

7. Planul pe scurt, ca Decizie de Guvern

Faza 1: 0–14 zile – comandament, date zilnice, compensare țintită, plăți rapid, monitorizare marje, pregătire tehnică pentru eventuală eliberare limitată de stocuri.

Faza 2: 2–12 săptămâni – sprijin pentru transport public, logistică alimentară și agricultură, credite de capital de lucru, optimizare consum public, mutare parțială spre feroviar.

Notă: Dacă prețul trece de 10 lei/l este necesar activarea celui de al doilea plan Planul de Criză prin regândirea fiscală pentru toți consumatorii de combustibili.

Faza 3: 6–24 luni – reducerea dependenței structurale de diesel prin transport public, marfă pe calea ferată, eficiență de flotă și pregătire pentru ETS2.

România nu are nevoie de o măsură spectaculoasă, ci de una disciplinată. Cea mai bună combinație în acest moment este: compensare țintită – transparență – cu rezerve folosite doar pentru continuitatea aprovizionării – cu reducere structurală a dependenței de diesel.

AEI solicită public Guvernului României, printr-o scrisoare deschisă, elaborarea și implementarea unui Plan național de acțiune pentru reducerea impactului creșterii prețului motorinei. Totodată, organizația înaintează autorităților un Proiect de Plan.

Dumitru Chisăliță

Președinte AEI

CÂTRE: Guvernul României

Scrisoare Deschisă adresată Guvernului României

În atenția: Prim-ministrului României, Ilie Bolojan

Subiect: AEI solicită realizarea în regim de urgență și înaintează un Proiect de Plan de acțiune pentru reducerea impactului național de creștere a prețului motorinei.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Asociația AEI adresează Guvernului României prezenta scrisoare deschisă pentru a semnala necesitatea adoptării urgente a unui plan de acțiune coerent și eficient destinat reducerii impactului economic și social generat de creșterea prețului motorinei.

Creșterea accelerată a costurilor la combustibili, în special a motorinei, are efecte directe asupra economiei naționale, influențând costurile de transport, prețurile bunurilor și serviciilor, precum și stabilitatea financiară a unor sectoare economice. Transportatorii, producătorii agricoli, operatorii logistici și, în final, consumatorii resimt deja aceste presiuni.

În acest context, considerăm că este necesară intervenția strategică și coordonată autorităților publice, care să includă măsuri imediate, dar și soluții pe termen mediu și lung pentru diminuarea vulnerabilităților economice generate de fluctuațiile prețurilor la carburanți.

Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic.

În sprijinul acestui demers, AEI înaintează Guvernul României un Proiect de Plan Național de Acțiune care propune un set de măsuri concrete, menite să:

• reduce impactul creșterii prețului motorinei asupra economiei;
• sprijine sectoarele economice cele mai afectate;
• stabilizeze costurile de transport și lanțurile de aprovizionare;
• accelereze adoptarea unor soluții energetice și tehnologice alternative, sustenabile.

Propunerile incluse în proiectul de plan au fost elaborat în urma analizei situației actuale din piața energiei și a impactului economic asupra sectoarelor productive, având ca obiectiv protejarea competitivității economiei românești și reducerea presiunii asupra consumatorilor .

Având în vedere caracterul urgent al acestor probleme, solicităm Guvernului României analizarea și inițierea, în regim prioritar, a unui proces de consultare și implementare a măsurilor propuse , precum și elaborarea unui cadru de politici publice care să ofere stabilitate și predictibilitate mediului economic.

AEI înseamnă exprimă disponibilitatea de a contribui la dialogul instituțional și la procesul de elaborare a politicilor publice necesare pentru gestionarea eficientă a acestei situații.

Vă mulțumim pentru atenție și pentru deschiderea către un dialog constructiv în interesul economiei și al cetățenilor României.

Cu deosebită considerație,

Dumitru Chisăliță

Președinte AEI

PROIECT

PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI CREȘTERII PREȚULUI MOTORINEI

În urma creșterii accelerate a prețurilor petrolului și produselor rafinate pe piețele internaționale, în special în hubul european ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp), piața europeană a motorinei a înregistrat o volatilitate semnificativă. Această evoluție poate produce efecte economice majore asupra transportului, agriculturii, logisticii și costurilor alimentare din România.

Creșterea prețului motorinei se transmite rapid în inflație, costuri logistice și competitivitatea economiei. În aceste condiții este necesară implementarea unui plan de acțiune coordonat pentru protejarea economiei și menținerea securității aprovizionării.

Obiective

Planul de acțiune urmărește:

1. Limitarea impactului creșterii prețului motorinei asupra economiei reale
2. Protejarea sectoarelor economice critice
3. Menținerea stabilității aprovizionării cu combustibil
4. Reducerea riscului de transmitere accelerată în inflație
5. Creșterea rezilienței structurale a economiei românești la șocuri energetice
6. Măsuri imediate (0–3 zile)

1 Activarea comandamentului energetic

Se constituie un grup operativ interministerial coordonat de Guvern, cu participarea:

• Ministerului Energiei
• Ministerului Finanțelor
• Ministerului Transporturilor
• Ministerului Agriculturii
• Consiliului Concurenței
• ANAF
• Administrației Naționale a Rezervelor de Stat
• Alte entități

Grupul va realiza monitorizare zilnică a:

• prețului dieselului ARA
• prețului petrolului Brent
• stocurilor comerciale și strategice
• marjelor de distribuție
• prețului mediu național la pompă.

Se publică raport zilnic de transparență energetică pentru prevenirea comportamentelor speculative și a panicii.

2 Protecție țintită pentru sectoarele critice

Se aplică mecanisme temporare pentru:

• transportul rutier de marfă
• transportul public
• agricultură
• distribuția alimentară
• serviciile de urgență
• operatorii de utilități

Măsurile includ:

• accelerarea rambursării accizei pentru transportatori
• extinderea temporară a schemei de compensare pentru motorină
• reducerea întârzierilor administrative în plăți.

3 Măsuri de lichiditate

Se creează linie specială de credit garantată de stat pentru:

• transportatori
• firme logistice
• operatori agricoli

Scopul este acoperirea costurilor de combustibil în perioada de volatilitate.

B. Măsuri pe termen scurt (1–12 săptămâni)

1 Sprijin pentru transportul public

Se instituie schemă temporară de sprijin pentru:

• operatori de transport urban
• transport județean
• transport feroviar regional

Scopul este menținerea tarifelor pentru populație și reducerea presiunii asupra transportului rutier individual.

2 Stabilizarea lanțului alimentar

Se introduce mecanism de sprijin pentru:

• fermieri
• transportul produselor agricole
• logistica alimentară

Pentru evitarea transferului rapid al costurilor în prețurile alimentelor.

3 Monitorizarea pieței combustibililor

Consiliul Concurenței va realiza analiză rapidă privind:

• evoluția marjelor
• comportamente potențial anticoncurențiale
• transmiterea corectă a prețurilor internaționale.

C. Utilizarea rezervelor strategice

Rezervele strategice de petrol și produse petroliere pot fi utilizate doar în cazul apariției unor disfuncționalități fizice de aprovizionare, nu exclusiv pentru stabilizarea prețului.

Utilizarea acestora se face în coordonare cu mecanismele europene de securitate energetică.

D. Măsuri structurale (6–24 luni)

Pentru reducerea dependenței economiei de volatilitatea motorinei se propun următoarele direcții:

1. Creșterea transportului de marfă pe calea ferată
2. Accelerarea electrificării transportului public urban
3. Modernizarea flotelor de transport comercial
4. Creșterea eficienței logistice și reducerea kilometrilor fără încărcătură
5. Dezvoltarea combustibililor alternativi în transport

Impact estimat

Aplicarea planului va contribui la:

• reducerea impactului creșterii combustibililor asupra inflației
• protejarea competitivității economiei românești
• menținerea stabilității lanțurilor logistice și alimentare
• creșterea rezilienței energetice a României.

Având în vedere volatilitatea piețelor energetice internaționale, Guvernul României trebuie să adopte un set coerent de măsuri pentru protejarea economiei și populației, menținând în același timp funcționarea pieței și securitatea aprovizionării cu combustibil.

Implementarea planului se realizează etapizat și va fi ajustată în funcție de evoluția piețelor energetice internaționale.

Notă: În situația în care motorina trece de pragul de 10 lei/litru, este nevoie de a trece la un plan criză – „Plan pentru gestionare crizei energetice și logistice” prin măsuri fiscale de reducere a presiunii pentru toți consumatorii de combustibili.