Bilanț la un an de mandat al ministrului Culturii, Demeter András István

Mandatul, început la data de 23 iunie 2025, s-a concentrat pe consolidarea capacității administrative, creșterea transparenței instituționale, protejarea patrimoniului național și dezvoltarea diplomației culturale. Ministerul Culturii a gestionat un aparat propriu cu 182 de posturi și 95 de entități subordonate și a acordat prioritate inițierii implementării reformelor structurale menite să modernizeze sectorul cultural din România.

Mesajele principale ale mandatului

Recunoaștere internațională: Statutul de Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028 reprezintă cel mai important proiect de țară în domeniul diplomației culturale.

Recuperarea tezaurului național: Repatrierea Coifului de la Coțofenești și a două brățări dacice, precum și expunerea altor trei brățări preistorice recuperate au marcat un succes major în eforturile de recuperare a patrimoniului cultural al României.

Atragerea de fonduri: Semnarea Memorandumului de Înțelegere privind Granturile Norvegiene 2021–2028 (47 de milioane de euro), semnarea a două contracte de finanțare pentru proiecte de transformare digitală (42 milioane de euro) și implementarea la termen a reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR confirmă capacitatea de absorbție și execuție a Ministerului Culturii.

Măsuri pentru asigurarea stabilității sectoriale: Exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a salariilor și a personalului a contribuit la protejarea ecosistemului cultural național.

2. Impact public, mediatic și dialog instituțional

Analiza impactului public și mediatic

Ministerul Culturii a înregistrat o vizibilitate publică și mediatică semnificativă, generată atât de proiectele și evenimentele culturale de amploare aflate în derulare, cât și de dezbaterile publice privind politicile culturale. În această perioadă, mandatul ministrului Culturii a făcut obiectul unei moțiuni simple, respinsă în Parlament, ceea ce a permis continuarea măsurilor asumate la nivel instituțional.

De asemenea, ministerul a gestionat situații cu impact mediatic ridicat, inclusiv apariția în spațiul public a unor înregistrări care au generat dezbateri publice. Aspectele privind autenticitatea, proveniența și conținutul acestora urmează să fie clarificate de autoritățile competente. Demisia de onoare a ministrului a fost înaintată ulterior demiterii Guvernului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, efectele acesteia urmând să se suprapună cu încetarea mandatului Executivului condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.

• Impact emoțional și comunitar: Prezentarea publică a Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice la Muzeul Național de Istorie a României (22 aprilie – 2 mai 2026), precum și recuperarea a trei brățări preistorice (expuse începând cu 13 iunie 2026), au avut o puternică încărcătură simbolică, reflectată pe larg în presă.
• Management transparent al crizelor: În cazul sesizărilor privind degradarea unor bunuri la Muzeul Național „George Enescu” (martie 2026), ministerul a constituit comisii de experți și de control, a organizat informarea opiniei publice prin conferințe de presă (13 martie și 3 aprilie) pentru prezentarea concluziilor și a sesizat organele competente. Miercuri, 17 iunie, a fost numit managerul interimar al MNGE pentru o perioadă de 120 de zile, prioritățile fiind atât semnarea contractului de antrepriză pentru reluarea lucrărilor de reabilitare, cât și implementarea măsurilor de protejare a patrimoniului național mobil aflat în administrarea muzeului.
• Audiențe record: Peste 100.000 de persoane au participat la evenimentele din cadrul Sezonului Cultural România–Polonia, desfășurate în 13 orașe din Polonia. Expoziția „Constantin Brâncuși: Originile Infinitului”, organizată la Roma (Mercati di Traiano), a atras peste 60.000 de vizitatori, iar ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu” a reunit peste 4.000 de artiști din 28 de țări.

Dialogul cu sectorul cultural

• Ministerul Culturii a promovat un concept nou de reglementare a sectorului cultural prin inițiativa transformării strategiei sectoriale în Legea-cadru a Culturii, care să fie completată de Codul Patrimoniului, Codul Creației Contemporane și Codul Media. Spre deosebire de abordările anterioare, bazate în principal pe strategii și documente programatice sectoriale, inițiativa urmărește crearea unui cadru legislativ unitar și coerent pentru domeniul cultural.
• Ca urmare a rapoartelor Curții de Conturi, ministerul a inițiat revizuirea sistemului de evidență a timpului lucrat, iar, în urma contestării măsurilor propuse de beneficiari, a reluat consultările cu Ministerul Muncii și cu partenerii sociali pentru adaptarea soluțiilor.
• A fost menținut un dialog permanent cu sindicatele și organizațiile profesionale, atât în cadrul dezbaterilor privind legislația referitoare la drepturile de autor și conexe, managementul instituțiilor publice și legea timbrului cultural, cât și, în special, în procesul de elaborare a proiectului noii legi a salarizării unitare. În acest context, au fost analizate și integrate propunerile partenerilor sociali, fiind susținută majorarea coeficienților de salarizare pentru personalul din muzee, biblioteci, instituții de spectacole și concerte, presă și edituri, precum și pentru personalul administrativ din instituțiile publice din sectorul cultural. Au fost avansate propuneri privind uniformizarea grilelor de salarizare, eliminarea inechităților salariale prin raportare la familia ocupațională „învățământ” și introducerea unor noi funcții de specialitate, toate fundamentate pe principiul „muncă de valoare egală, salarizare egală”.

3. Domenii strategice

3.1. Patrimoniu cultural

• Recuperări istorice: Au fost repatriate din Regatul Țărilor de Jos Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice. Ulterior, au fost recuperate și trei brățări preistorice, toate aceste bunuri fiind ulterior prezentate sau expuse public în cadrul unor evenimente organizate de Muzeul Național de Istorie a României. Totodată, a fost inițiată procedura de achiziție a corespondenței Eminescu-Micle.
• Recunoaștere UNESCO: Elementul „Cobza” a fost înscris în patrimoniul cultural imaterial al umanității (decembrie 2025). La 31 martie 2026, a fost depus dosarul multinațional „Oya/Găteala tivurilor”. Civilizația Cucuteni-Trypillia a fost înscrisă pe Listele Indicative UNESCO prin memorandum trilateral (România-Moldova-Ucraina).
• Intervenții de urgență: S-a intervenit rapid pentru salvarea unor obiective de patrimoniu (de exemplu, prin constituirea de celule de criză ca urmare a prăbușirii parțiale a bisericii de lemn „Sfântul Gheorghe”/„Sfântul Nicolae” din localitatea Uilac, comuna Săcel, județul Harghita, sau a bisericii Reformate din Cehu Silvaniei, după prăbușirea turlei), precum și prin demersuri pentru punerea în siguranță a Vilei Reginei Maria din Mamaia.

3.2. Finanțarea culturii

• Cadrul bugetar: Creșterea cu 3,73% a bugetului ministerului pentru 2026 – ajungând la 1.443.680 mii lei (aproximativ 1,44 miliarde lei), și cu 56% a creditelor de angajament (proiecte multianuale), ajungând la 2.171.982 mii lei, contribuie la diminuarea impactului economic negativ asupra domeniului cultural dependent de acest buget.
• Protecție sectorială: Instituțiile de cultură au fost exceptate de la măsurile de reducere a personalului și a fondului de salarii din procesul de consolidare fiscală. De asemenea, au fost inițiate demersuri pentru extinderea plafonului pentru activele fixe și în gestiunea instituțiilor publice de cultură. Pentru diminuarea efectelor OUG nr. 52/2025, au fost exceptate de la restricțiile bugetare cheltuielile esențiale destinate producerii, valorificării și protejării bunurilor culturale, organizării evenimentelor culturale, activităților de consultanță și cercetare, precum și exercitării funcției de autoritate finanțatoare, în limita bugetelor aprobate.
• Mecanisme de finanțare: Până la adoptarea amendamentelor depuse la legea specială privind acordarea finanțărilor nerambursabile în domeniul cultural, au fost revizuite instrumentele de aplicare a dispozițiilor legale:
• transparentizarea finanțărilor acordate în cursul anului 2025 și continuarea comunicării publice semestriale a listei beneficiarilor;
• elaborarea și aprobarea schemei de minimis pentru finanţarea nerambursabilă a proiectelor culturale, cu implementare din sem. II 2026;
• elaborarea documentației pentru acordarea finanțărilor destinate proiectelor strategice;
• constituirea Fondului pentru Nevoi Culturale de Urgență, pentru proiecte strategice, prioritare și de mobilitate, corelat cu clarificarea regulilor pentru accesarea acestora
• actualizarea documentației și lansarea Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice 2026.

Bugetul total de 1.443.680 mii lei se compune din 1.298.028 mii lei de la bugetul de stat, 144.455 mii lei venituri proprii (AFCN, INP, DJC) și 1.197 mii lei fonduri externe nerambursabile. Graficele de mai jos prezintă creșterea față de execuția anului 2025 și structura alocării din bugetul de stat.

3.3. Modernizare instituțională și legislativă

Transparență managerială: În premieră în aplicarea dispozițiilor OUG nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare, pentru a asigura un grad ridicat de deschidere și obiectivitate, au fost implementate bune practici în domeniu, precum:

• publicarea componenței nominale a comisiilor de concurs pentru proiecte de management și a celor de evaluare anuală;
• publicarea tuturor proiectelor de management pentru care au fost încheiate contracte de management (cultura.ro/proiecte-de-management/);
• extinderea perioadei de depunere a proiectelor de management și creșterea numărului maxim de pagini permis, în urma solicitărilor primite;
• publicarea proiectelor de management necâștigătoare, procedură inițiată la concursurile organizate pentru Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București (cultura.ro/anunt-rezultat-final-concurs-de-proiecte-de-management-organizat-pentru-teatrul-national-i-l-caragiale-din-bucuresti-2/ și pentru Muzeul Național de Istorie a României din București www.cultura.ro/anunt-rezultat-final-concurs-de-proiecte-de-management-organizat-pentru-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei-din-bucuresti/) și menținută pentru concursurile aflate în derulare.

Implementarea acestor proceduri a generat următoarele rezultate:

• au fost organizate 13 concursuri de proiecte de management: Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, Muzeul Național de Artă al României din București, Muzeul Național de Istorie a României din București (două proceduri), Muzeul Național Brukenthal, Complexul Muzeal Național „Moldova”, Muzeul Național Bran (depunere proiect nou de management), Opera Națională Română din Iași (două proceduri), ARTEXIM, Opera Maghiară din Cluj-Napoca (depunere proiect nou de management) și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București (două proceduri).
• se află în derulare șase concursuri de proiecte de management: Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Opera Națională Română din Timișoara, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Opera Națională Română Iași, Centrul de Cultură ”George Apostu” din Bacău și Oficiul de Film și Investiții Culturale.
• în urma concursurilor organizate, au fost încheiate șapte contracte de management cu câștigătorii: Muzeul Național de Artă al României din București, Muzeul Național de Istorie a României din București, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național Bran, ARTEXIM, Opera Maghiară din Cluj-Napoca și Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.
• au fost organizate 22 de evaluări anuale ale managementului instituțiilor publice de cultură din subordinea ministerului (cultura.ro/rezultate-evaluari/).
• în urma evaluărilor, patru manageri au obținut note sub 7, ceea ce a condus la încetarea contractelor de management. Au fost numite conduceri interimare la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” Constanța și Muzeul Național „George Enescu”.
• instituirea titlului de „director onorific al instituției publice de cultură” a condus la emiterea ordinelor de ministru pentru desemnarea domnului Andrei Șerban ca director onorific al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București și a domnului Gheorghe Victor Dumănescu ca director onorific al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Armonizare europeană:

2025. Gestionarea Avizului motivat al Comisiei Europene privind Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin elaborarea unui proiect de act normativ în conformitate cu directivele Uniunii Europene. A fost parcurs procesul de avizare interministerială, finalizat cu obținerea tuturor avizelor, prezentarea în primă lectură la 9 decembrie 2025 și susținerea în cadrul reuniunii de la nivelul Cabinetului Prim-ministrului din 16 decembrie 2025. În urma solicitării de reexaminare a proiectului la nivelul Prim-ministrului României, Ministerul Culturii a derulat consultări tehnice (decembrie 2025, cu artiști cu vizibilitate în spațiul public și reprezentanți ai organismelor de gestiune colectivă), a diseminat în spațiul public materiale privind fundamentarea și argumentarea soluțiilor legislative și a desfășurat o dezbatere publică la 21 ianuarie 2026 (text de compromis, pornind de la propunerile organismelor de gestiune colectivă). În cadrul videoconferinței tehnice (VTC) din 30 martie 2026, la care au participat reprezentanții Comisiei Europene, ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, a fost confirmată convergența pachetului de soluții legislative promovat în anul 2025 de Ministerul Culturii. Această validare este esențială pentru continuarea dialogului tehnic în cadrul procedurii precontencioase (aviz motivat) și vizează întregul pachet de măsuri, inclusiv corectarea regimului împrumutului public, modernizarea remunerației compensatorii pentru copia privată în acord cu jurisprudența CJUE și justa reglementare a remunerațiilor cuvenite editorilor publicațiilor de presă. Asigurarea dialogului tehnic cu Comisia Europeană a permis ajustarea/temporizarea calendarului procedural în vederea evitării sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu potențiale consecințe financiare pentru statul român.
2026. Finalizarea analizei de convergență pentru implementarea Actului European privind Libertatea Mass-Media (EMFA).

Legislație națională:

 a) Modernizarea cadrului legislativ aplicabil sectorului cultural, cu accent asupra sistemului timbrelor                  culturale, regimului drepturilor de autor și măsurilor fiscale care vizează activitățile culturale – prima ordonanță „trenuleț” din domeniul culturii

După 32 de ani de aplicare, Ministerul Culturii a inițiat un proces coerent de reformă legislativă privind timbrele culturale, drepturile de autor și fiscalitatea sectorului cultural, ca parte a unei strategii integrate de reducere a sarcinilor parafiscale, extindere a bazei de colectare și creștere a transparenței în utilizarea fondurilor destinate creatorilor și proiectelor culturale. Această abordare strategică reprezintă o continuare a măsurilor demarate în semestrul II 2025, odată cu promovarea OUG nr. 90/2025, act normativ prin care a fost eliminată obligația perceperii timbrului Crucii Roșii în cuantum de 1% pentru evenimentele culturale și de divertisment (concerte, festivaluri, spectacole și proiecții cinematografice), contribuind astfel la diminuarea presiunii fiscale asupra organizatorilor.

Totodată, ordonanța a reluat măsurile propuse în 2025 privind instituirea unui sistem unitar de licențiere pentru comunicarea publică în scop ambiental, stabilirea unei metodologii unice și crearea unui mecanism tip „ghișeu unic” (one-stop shop) pentru colectarea remunerațiilor, precum și reorganizarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor în cadrul Ministerului Culturii, în vederea consolidării capacității administrative și alinierii la bunele practici europene în domeniul drepturilor de autor și conexe.

În contextul exercitării interimare a atribuțiilor guvernamentale și al limitărilor constituționale privind adoptarea actelor normative cu impact major, aceste măsuri nu au putut fi promovate prin ordonanță de urgență.

Astfel, abordarea inițial integrată a pachetului legislativ a fost structurată diferențiat: componenta privind modificarea legislației timbrelor culturale a fost preluată și înaintată Parlamentului sub forma inițiativei legislative B347/2026, în timp ce componenta privind mecanismul de tip „one-stop shop” pentru colectarea remunerațiilor se regăsește în inițiativa legislativă B312/2026, care nu preia soluțiile de eficientizare administrativă și de aliniere la bunele practici europene promovate de Ministerul Culturii.

b) Proiectul legii speciale a managementului instituțiilor de cultură a fost supus dezbaterilor succesive, forma rezultată fiind pregătită pentru inițiere în cadrul procesului legislativ.

c) Adoptarea Hotărârilor de Guvern pentru investiții și actualizări de inventar, precum și noi ordine de reacreditare muzeală;

d) Actualizarea prevederilor privind exportul de bunuri culturale, prin stipularea de măsuri asigurătorii clare în scopul unei bune protejări a acestora.

• #legeacadruaculturii și #codurileculturii: Codificarea legislației culturale presupune reconstruirea arhitecturii instituționale aflate sub guvernanța dreptului public și armonizarea acesteia cu arhitectura organizațională guvernată de dreptul privat. Dialogul susținut pe durata mandatului cu actori publici și privați, a urmărit acest obiectiv într-o abordare dinspre bază (redesenarea arhitecturii, cuprinderea sectoarelor cultural-creative în cele trei coduri propuse) către vârf (soluționarea prin legea cadru a culturii a mecanismelor de finanțare bazate pe principiul cash-rebate – redistribuirea unei cote părți din contribuția sectorului cultural la economia națională/locală; instituirea cofinanțării pe principiul transferului dintre autorități; asigurarea independenței față de Codul administrativ și Codul muncii; operaționalizarea sistemului de protecție prin statutul diverselor categorii socio-profesionale din cultură și a breslelor).

3.4. Industrii culturale și creative

• Cinematografie – digitalizare (PNRR): Investiția 7 din PNRR – Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme (5 mil. euro din PNRR, respectiv 1 mil. euro valoarea aferentă TVA de la bugetul de stat) a fost finalizată la 30 septembrie 2025, cu îndeplinirea integrală a jalonului asumat. Din 63 de cereri depuse, 47 de proiecte au fost contractate, iar 44 au fost implementate cu succes; au fost certificați 47 de profesioniști în domeniul digital și au fost realizate peste 46 de producții audiovizuale, cu o rată de absorbție de cca. 98%.

• Schema de ajutor de stat pentru film: Prin Oficiul de Film și Investiții Culturale (OUG 39/2023), pentru 2026 au fost asigurate 30.000 mii lei credite bugetare și 140.000 mii lei credite de angajament. Au fost lichidate datoriile istorice. Ministerul a semnalat că suma alocată nu acoperă integral angajamentele asumate, fiind necesară o suplimentare estimată la 80.000 mii lei. În ședința din 18 iunie 2026, Guvernul a adoptat Hotărârea privind prorogarea termenului de aplicare a schemei. Prelungirea pentru încă trei ani a schemei de ajutor de stat destinată sprijinirii producției de opere cinematografice pe teritoriul României oferă predictibilitate industriei și permite continuarea unui mecanism care a contribuit la atragerea de investiții importante, la crearea de locuri de muncă și la promovarea României ca destinație pentru producții cinematografice și audiovizuale.
• Sprijin pentru festivaluri de film: Printre cele 60 de proiecte finanțate nerambursabil pe parcursul mandatului, se numără și proiectele strategice TIFF și Astra Film Festival, dar – în premieră – și implicarea în susținerea participării României la Gala Oscar – Premiile Academiei Americane de Film.
• Reaccesibilizarea Fondului Cinematografic: Încheierea perioadei de consultări și dezbateri prin semnarea și transmiterea către Monitorul Oficial a ordinului ministrului culturii pentru aprobarea regulamentului de concurs al Centrului Național al Cinematografiei. A fost înlăturat obstacolul administrativ și concursurile CNC pot fi reluate, după blocajul cauzat de modificările legislative din 2024, oferind cinematografiei un cadru actualizat și funcțional pentru accesarea finanțărilor.
• Dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul muzicii: În cadrul East European Music Conference (EEMC), desfășurată la București, a fost inițiat un dialog strategic între Ministerul Culturii, platforma europeană Eurosonic Noorderslag (ESNS) și reprezentanți ai industriei muzicale, în vederea poziționării României ca Focus Country la ESNS 2029. Demersul urmărește consolidarea exportului muzical românesc și dezvoltarea unei strategii comune de export cultural pentru România și Republica Moldova, prin parteneriatul Romania & Moldova Music Export. Inițiativa reprezintă primul pas al unui proces multianual de consolidare a prezenței celor două țări în ecosistemele europene de export muzical, prin colaborarea dintre ARTEXIM, EEMC și sectorul muzical independent și privat.
• Industrii culturale (modă și design) – extinderea plajei proiectelor strategice ale Ministerului Culturii:
  • Bucharest Fashion Week, susținând inițiative de incluziune, precum proiectul multisenzorial „Sightless Fashion”;
  • dezvoltarea unor platforme relevante pentru industriile creative, precum Romanian Creative Week și Bucharest Design Festival (cu ocazia trecerii la noul format care integrează și extinde experiența Romanian Design Week), contribuind la promovarea designului, arhitecturii, inovației și creativității românești în dialog cu publicul și mediul internațional.

3.5. Diplomație culturală și relații internaționale

• Frankfurt 2028: Semnarea acordului prin care România devine Țară Invitată de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt 2028.
• Sezoane culturale: Încheierea Sezonului România-Polonia (peste 300 de evenimente, 100.000 de participanți) și deschiderea Anului Cultural România-Italia 2026, inaugurat prin concerte la Roma (1 decembrie 2025) și la Teatro alla Scala din Milano (3 decembrie 2025).
• Bienala de la Veneția: România este reprezentată la cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – Bienala de la Veneția (2026) prin proiectul „Marea Neagră la plural”, cu deschiderea oficială a Pavilionului României la 7 mai 2026. Pentru consolidarea prezenței la Veneția, la 26 ianuarie 2026 a fost semnat un protocol prin care UniCredit Bank a devenit partener strategic privat al participării României.
• Alte evenimente cu impact major:
  • – edițiile 2025/2026 ale Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”,
  • – Anul Constantin Brâncuși 2026 (apelul de finanțare „Brâncuși150”, program strategic Anul Brâncuși),
  • – marcarea a 145 de ani de relații diplomatice bilaterale cu Germania și respectiv Franța, prin organizarea a două concerte la Paris și Berlin în toamna anului 2025,
  • – participarea României ca țară invitată de onoare la târgul internațional de carte de la Budapesta, (octombrie 2025) precum și de la Cairo (ianuarie 2026).

3.6. Investiții și infrastructură culturală

• Programul Temelii Culturale: Aprobarea legii prin care s-a obținut finanțarea de 280 milioane euro pentru 14 obiective de patrimoniu, inclusiv pentru Vila Regală a Reginei Maria de la Mamaia.
• Infrastructură prin PNRR: Au fost inaugurate, la 24 aprilie 2026, 4 centre-pilot la Avrig pentru intervenții pe clădiri istorice (laboratoare, centre de formare), în cadrul componentei „Valul Renovării”. Totodată, au fost finalizate cele 115 proiecte culturale finanțate prin PNRR derulate în 141 de localități din zone defavorizate.
• Fonduri norvegiene: La data de 13 mai 2026, a fost semnat Memorandumul de Înțelegere pentru Granturile Norvegiene (2021-2028) pentru alocarea a 47 de milioane de euro destinați susținerii sectorului cultural din România.
• Programul Național de Finanțare a Cercetării Arheologice Sistematice 2026: La data de 19 iunie 2026, a fost lansat apelul de proiecte pentru susținerea cercetărilor arheologice sistematice din România, cu un buget total de 1,6 milioane lei. Proiectele selectate vor fi implementate în perioada 1 august – 15 octombrie 2026, iar cadrul normativ al programului urmează să fie consolidat prin aprobarea unei Hotărâri a Guvernului.

3.7. Digitalizare și modernizare administrativă

• Sisteme naționale digitale: Au fost lansate cele mai mari proiecte de transformare digitală din istoria ministerului:
  • ePatrimoniu (24,7 mil. euro), implementat în parteneriat cu STS – crearea platformei naționale ePatrimoniu care va centraliza patrimoniul digital din România și va permite furnizarea de servicii publice electronic;
  • eMonumente (17,4 mil. euro), implementat în parteneriat cu CNC și ANCPI – inventarierea digitală a minimum 20.000 de monumente și digitizarea 3D a 2.000 de obiective.
• Platforma SDFC: În Sistemul Digital pentru Procesele de Finanțare a Culturii (fonduri-cultura.ro) au fost configurate apeluri de finanțare dedicate sectoarelor culturale și creative din România, respectiv apeluri de proiecte finanțate de Ministerul Culturii: Proiecte Prioritare, Acces, Brâncuși și Cercetare arheologică sistematică, dar și apeluri de proiecte finanțate de AFCN, CNC, ARCUB, Primăria Sector 1 și Primăria Sector 6.
• Modernizare digitală: A fost lansat noul site al Ministerului Culturii, conceput pentru a oferi un acces mai facil la informațiile de interes public, concomitent cu consolidarea prezenței ministerului în mediul digital, înregistrând o creștere semnificativă a comunităților de pe rețelele sociale.

3.8. Reforma sistemului de protejare a patrimoniului

Arhitectura instituțională prin care România își protejează monumentele este învechită și fragmentată, rețeaua celor 41+1 servicii deconcentrate rămânând practic neschimbată de 36 de ani. Prăbușiri repetate, precum cea a zidului de incintă de la Moșna, au fost tratate ca semnale de alarmă pentru un sistem suprasolicitat. În acest context, în iunie 2026, ministerul a lansat în consultare publică schița unei Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului cultural național, menită să întărească, nu să desființeze, instituțiile existente.

• Nivel central (DGPC): o Direcție Generală Patrimoniu Cultural integrează funcțiile de politici și reglementare (DPRPC), management de programe și finanțări (DMPP), patrimoniu digital (DPD), cooperare internațională (SCI) și Direcția Muzee, cu un Board Consultativ Național (BCN) și un Corp Național al Experților și Specialiștilor de Patrimoniu (CNESP).
• Nivel regional – 12 Inspectorate (IRP): cele 12 Inspectorate Regionale ale Patrimoniului preiau funcțiile de teren ale direcțiilor județene pentru cultură și expertiza tehnică a INP, organizate pe criterii de coeziune culturală regională, fiecare este sprijinit de un muzeu regional.
• Nivel județean: inspectori de Patrimoniu (minimum 2 pe județ) asigură verificările în teren, relația cu autoritățile locale și semnalarea riscurilor.
• Sancționare rapidă: complete sau tribunale specializate de patrimoniu, cu termene comprimate, ordonanță de urgență patrimonială și un registru public al sancțiunilor.
• Monitorizare adaptativă a restaurărilor: un sistem cu patru niveluri de decizie (0-3), tablou de bord cu semaforizare în ePatrimoniu și o Comisie de Intervenție de Urgență pentru proiectele cu risc, care evită blocajele birocratice fără a pierde controlul calității.

Proiectul este avansat în mod transparent, prin dialog public cu profesioniștii domeniului, administrația, proprietarii și societatea civilă, pus în consultare publică pe 16 iunie 2026.

Top 20 rezultate măsurabile ale mandatului

I. PATRIMONIU ȘI RECUNOAȘTERE UNESCO

1. Repatrierea tezaurului național: repatrierea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice, precum și recuperarea a trei brățări preistorice sustrase.

2. Recunoaștere UNESCO: înscrierea „Cobzei” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

3. Dosarul Cucuteni–Trypillia: semnarea memorandumului trilateral România–Moldova–Ucraina pentru înscrierea pe Lista UNESCO.

4. Salvarea patrimoniului: lansarea în consultare publică a noii Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului cultural național.

II. DIPLOMAȚIE CULTURALĂ

5. Frankfurt 2028: obținerea statutului de Țară Invitată de Onoare la cel mai mare târg de carte din lume.

6. Deschiderea Anului Cultural România–Italia 2026 (Teatro alla Scala – Milano, Mercati di Traiano – Roma).

7. Sezonul Cultural România–Polonia: peste 300 de evenimente și aproximativ 100.000 de participanți.

8. Parteneriat strategic public–privat: protocol cu UniCredit pentru participarea României la Bienala de la Veneția (26 ianuarie 2026).

III. DIGITALIZARE ȘI MODERNIZARE ADMINISTRATIVĂ

9. Digitalizarea patrimoniului: lansarea proiectelor ePatrimoniu și eMonumente, investiție cumulată de aproximativ 42 milioane euro

10. Digitalizarea finanțării culturii: operaționalizarea platformei fonduri-cultura.ro pentru gestionarea transparentă a finanțărilor nerambursabile în domeniul culturii.

11. Transparență instituțională: publicarea comisiilor de concurs și a proiectelor de management pentru instituțiile de cultură.

IV.INVESTIȚII ȘI INFRASTRUCTURĂ CULTURALĂ

12. PNRR – infrastructură culturală: inaugurarea a patru centre-pilot de excelență la Avrig pentru restaurarea clădirilor istorice.

13. Infrastructură culturală în zone defavorizate: finalizarea celor 115 proiecte finanțate prin PNRR derulate în 141 de localități din zone defavorizate

14. Programul „Temelii Culturale”: aprobarea finanțărilor pentru 14 obiective de importanță națională și europeană din România, menite să consolideze infrastructura culturală și să valorifice patrimoniul românesc, inclusiv deblocarea procesului de punere în siguranță, consolidarea și reabilitarea Vilei Regale a Reginei Maria din Mamaia.

V. FINANȚARE, BUGET ȘI POLITICI CULTURALE

15. Creștere bugetară: aprobarea unui buget al Ministerului Culturii de peste 1,44 miliarde lei pentru anul 2026.

16. Fonduri europene: semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru Granturile Norvegiene (2021-2028), cu un buget de 47 de milioane de euro dedicat sectorului cultural din România.

17. Anul Brâncuși 150: punerea în aplicare a legii speciale privind Anul comemorativ Brâncuși 150, prin programul strategic și acordarea de finanțări nerambursabile proiectelor culturale dedicate acestei tematici.

VI. INDUSTRIE CULTURALĂ ȘI SECTOARE CREATIVE

18. Deblocarea industriei cinematografice: achitarea datoriilor istorice și prelungirea cu trei ani a schemei de ajutor de stat, precum și actualizarea cadrului pentru Fondul Cinematografic.

VII.PROTECȚIE INSTITUȚIONALĂ ȘI MĂSURI DE CONTINUITATE

19. Protejarea personalului din sectorul cultural public: exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului

20. Măsuri de continuitate instituțională: limitarea impactului OUG nr. 52/2025 asupra activității instituțiilor publice de cultură.

5. Proiecte în derulare

Proiectele incluse în această categorie reflectă direcții strategice legislative, instituționale și investiționale. Având în vedere complexitatea procedurilor, a etapelor de consultare și avizare necesare, precum și a duratei de implementare, finalizarea acestora este prevăzută după încheierea mandatului, în condiții de continuitate administrativă și instituțională. Acestea includ:

1. Politici publice:

• modificarea și completarea O.G. nr. 51/1998:
  • clarificarea dispozițiilor art. 30 – Fondul de Mobilitate și elaborarea cadrului normativ subsecvent pentru operaționalizarea acestora,
  • modificarea dispozițiilor art. 32 pentru reducerea impactului măsurilor recurente de limitare a dreptului de angajare a bugetelor aprobate (prin reîncadrarea cheltuielilor esențiale pentru producerea, valorificarea și protejarea bunurilor culturale, precum și a cheltuielilor aferente evenimentelor culturale, consultanței și cercetării, respectiv exercitării funcției de autoritate finanțatoare într-un titlu distinct, la „Alte cheltuieli.”);
• elaborarea schemei de ajutor de stat pentru proiectele strategice din sectorul cultural aferentă exercițiilor bugetare începând cu anul 2027;
• finalizarea proiectului Legii managementului instituțiilor publice de cultură;
• actualizarea O.G. nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte și activitatea de impresariat artistic;
• continuarea demersurilor pentru eliminarea inechităților din sistemul de salarizare al sectorului cultural;
• actualizarea listei obiectivelor de investiții cuprinse în Acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
• elaborarea proiectelor legislative #LegeaCadruACulturii și #CodurileCulturii;
• elaborarea cadrului normativ pentru finanțarea proiectelor strategice (Festivalul Național de Teatru, Francofonie, Astra Film);
• relansarea proiectului Frankfurt 2028, prin configurarea cadrului instituțional, desemnarea comisarului, constituirea echipei de proiect, actualizarea cadrului normativ, reînnoirea comisiei interministeriale și asigurarea obligațiilor financiare asumate.

2. Management instituțional și guvernanță

• organizarea concursurilor de proiecte de management pentru:
  • Institutul Național al Patrimoniului (INP);
  • Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”;
• continuarea demersurilor privind descentralizarea și transferul unor instituții de cultură către unitățile administrativ-teritoriale, în condițiile legii;
• măsuri de restructurare, reorganizare, eficientizare a întreprinderilor aflate sub autoritatea ministerului:
  • RADEF RomâniaFilm;
  • CORESI.

3. Patrimoniul cultural și infrastructură

• continuarea lucrărilor pentru noul sediu al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca) finanțat din PNRR, inclusiv măsuri privind paza și securitatea patrimoniului;
• implementarea proiectului Sala TM2023 (Timișoara);
• continuarea procedurilor pentru punerea în siguranță, consolidarea și valorificarea Vilei Regale Mamaia, inclusiv operaționalizarea parteneriatului semnat la 19 iunie 2026;
• semnarea și implementarea contractului de consolidare și reabilitare pentru Muzeul Național „George Enescu” – Palatul Cantacuzino, Casa Memorială și Anexa;
• continuarea procedurilor necesare pentru actualizarea și implementarea proiectelor de investiții cuprinse în cele patru Acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (incluzând reabilitarea Teatrului Național Târgu Mureș și a Operei/Teatrului Maghiar de stat Cluj);
• continuarea demersurilor privind clarificarea situației juridice și muzeale a Tronului Regal, în cooperare cu Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Golești;
• finalizarea procedurilor privind consolidarea și dezvoltarea instituțională a Muzeului Național Bran;
• preluarea în administrarea Ministerului Culturii a imobilului „Grădina Molière”, în vederea dezvoltării infrastructurii necesare Centrului Național al Dansului București.

6. Concluzii

Mandatul a reprezentat, prin natura sa, un mandat de inițiere și pregătire a transformărilor structurale din sectorul cultural. Într-un interval de un an, marcat de constrângeri bugetare și de un context guvernamental cu exercitarea interimară a atribuțiilor, Ministerul Culturii a obținut rezultate concrete și măsurabile, punând totodată bazele unor transformări cu orizont de realizare 2026–2029.

Patrimoniu și recunoaștere internațională. Recuperarea tezaurului național, prin repatrierea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice, precum și prin recuperarea a trei brățări preistorice, împreună cu înscrierea „Cobzei” pe Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, au constituit realizări de referință ale mandatului. Acestora li se adaugă depunerea dosarului „Oya”, semnarea memorandumului trilateral pentru Cucuteni–Trypillia și lansarea în consultare publică a noii Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului, prima transformare structurală a domeniului după mai bine de trei decenii.

Consolidare financiară și atragere de fonduri. Bugetul Ministerului Culturii pentru anul 2026 a crescut cu 3,73% față de execuția anului precedent, ajungând la 1.443.680 mii lei. Au fost mobilizate resurse externe semnificative: 47 de milioane de euro prin Memorandumul pentru Granturile Norvegiene, o rată de absorbție de circa 98% a investiției PNRR pentru digitalizarea producției de film și aproximativ 42 de milioane de euro pentru digitalizarea patrimoniului, prin proiectele ePatrimoniu și eMonumente. Exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului și a fondului de salarii a contribuit la protejarea ecosistemului cultural național.

Diplomație culturală. Obținerea statutului de Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt 2028, deschiderea Anului Cultural România–Italia 2026, Sezonul Cultural România–Polonia, cu peste 300 de evenimente, și parteneriatul public–privat cu UniCredit pentru prezența României la Bienala de la Veneția au consolidat vizibilitatea și prestigiul cultural al României pe plan internațional.

Modernizare instituțională și legislativă. Mandatul a inițiat reconstrucția cadrului normativ al culturii, prin proiectul Legii-cadru a Culturii și al codurilor sectoriale, prin modernizarea regimului timbrelor culturale și al drepturilor de autor și prin prorogarea pe trei ani a schemei de ajutor de stat pentru film, alături de măsuri de transparentizare a managementului instituțiilor publice de cultură.

În ansamblu, mandatul a îmbinat rezultate imediate și verificabile cu inițierea unor transformări de durată, asigurând continuitatea administrativă și instituțională necesară finalizării acestora în perioada următoare. Bilanțul confirmă un mandat de inițiere și pregătire a transformărilor structurale, care a așezat fundamente solide pentru modernizarea durabilă a sectorului cultural din România.