Semnalăm o campanie de influențare cu micro-targetare la nivelul populației României, care exploatează emoțiile și contextul social pentru a testa tipul de conținut la care reacționează rapid și eficient utilizatorii de pe social media din România.
Atacatorii folosesc personaje generate cu inteligență artificială, prezentate în mod fals drept angajați ai Poliția Română sau Jandarmeria Română, pentru a crește credibilitatea conținutului.
Deși la prima vedere postările par să reflecte situații reale, scopul acestora de a testa reacția publicului și de a identifica tipare de comportament online precum și realizarea unei micro-targetări la nivelul populației, pentru a calibra ulterior mesajele de influențare viitoare.
Aceste tehnici sunt utilizate și în alte state, pentru a înțelege ce tip de conținut „prinde” la public și pentru a construi în viitor campanii mai eficiente de influențare.
Din aceeași categorie fac parte și „medicamente minune” care promit vindecări rapide, aplicații sau platforme care promit câștiguri financiare nerealiste ori „descoperiri ascunse” menite să creeze senzațional.
În unele cazuri, aceste tactici sunt asociate și cu tentative de colectare a datelor personale sau fraude online.
Ce poți face
Nu distribui conținut suspect, chiar dacă pare credibil
Verifică sursa informației din canale oficiale
Analizează imaginile cu atenție, conținutul AI prezintă adesea detalii nefirești
Fii atent la inconsecvențe în text, voce sau comportamentul personajelor
Caută confirmări din mai multe surse independente
În imaginile de mai sus există indicii că acestea sunt generate cu AI.
Le poți identifica?
Fă testul de vigilență digitală: https://www.dnsc.ro/deepfake/
Vrei să înveți cum să recunoști mai ușor conținutul manipulat?
Consultă ghidul DNSC: https://www.dnsc.ro/vezi/document/ghid-deepfake
Vizionează clipul realizat de DNSC și află mai multe despre fenomenul dezinformării online: https://www.youtube.com/watch?v=ia0u-1RQH_E
